Aud adesea aceasta framantare: Cum sa fac sa ii multumesc pe toti? As vrea sa ii pot multumi pe toti! Da, stiu ca nu se poate, dar totusi... nu exista vreo reteta? Haideti sa vedem:
Fabula lui Esop
„Un bătrânel își luă nepoțelul și măgarul să facă o plimbare la târg. Îl sui pe copil călare și… la drum! Nu peste mult timp le ieșiră în cale doi drumeți pe care îi prinse mirarea: ”Ia uite, copilul sprinten și jucăuș cățărat pe măgar iar moșul abia se târăște prin praf…”
Ce să facă omul, îl dădu jos pe nepoțel și se sui el pe măgar. Puțin mai încolo, alți doi drumeți se supărară pe moșneag: ”Ia uite ce bădăran, el sus călare și copilul firav și mititel abia se ține după el!”
Omul nostru se gândi că au destul dreptate, așa că îl luă pe copil lângă el. Iar veniră doi în cale și se oțărâră la bătrân: ”Ce, i-ați pus gând rău măgarului?”
Se dădură amândoi jos și o luară la pas pe lângă animal. ”Ha, ha, ha! râseră alți doi trecători. Ăștia au scos măgarul la plimbare!”
Mai rămăsese doar să-l ia pe măgar în spinare…
Morala:
E greu sa ii multumesti pe toti. Dupa o plimbare in jurul satucului constati ca poti sa intalnesti toate parerile posibile, dar nu le poti indeplini pe toate.
Si ce ramane de facut? Trebuie sa alegi intelept! Parerile oamenilor conteaza, dar trebuie neaparat cantarite bine. Iar pentru aceasta iti trebuie cateva principii solide de viata.
